Am cautat azi cateva cuvinte cheie pentru un radio si am intrat pe Google Trends ca sa vad ce mai cauta lumea cand e vorba de muzica.
Din cautare in cautare am ajuns sa compar manelele cu jazzul ca volum de cautare. Nu in Romania, aici lucrurile sunt demult clare. In Spania.
Vedeti rezultatul. Incet, Incet, jazzul se retrage si manelele castiga teren incepand cu anul 2005 (jazz-ul e cu rosu). Cand se vor intalni cele doua linii, Spania e cucerita! De romani.
5 Responses
Stay in touch with the conversation, subscribe to the RSS feed for comments on this post.
De Manele Bay zici?
http://www.mauinews.com/page/content.detail/id/507410.html?nav=10
Vad ca oamenii au bagat 13 milioane de dolari in port?
E cam tragic, numai perfidul Eminescu se pare ca mai tine pasul cu manelele in Romania, Madonna e de mult batuta;)) nu ca ar fi mare scula de cantareata.
Acum urmaresc popularitatea dintre Eminescu si Guta. Cred ca in curand Guta il va bate. Prilej sa o lasam mai moale cu poetul nepereche si sa studiem in scoli maneaua de aur. Cred ca exista doua Romanii. Si nici una dintre ele nu e cea “profunda”
L-am primit pe mail, in gluma a fost numit subiect de bac, sper sa ramana o gluma, altfel langa Andreea Esca va mai fi si Guta in cartea de istorie si la literatura vom trata influentele maneliste asupra vietii noastre manca-tia-s…
Comentariul literar al unei manele
Înca din primele versuri, autorul plaseaza actiunea
într-un mediu feeric.
Ce miracol si ce vraja
Stau cu gagica/gagiul pe plaja
Prin folosirea cuvintelor miracol si vraja, poetul ne
trimite într-o lume magica, interzisa muritorilor de rând.
Efectul este completat de plasarea celor doi protagonisti pe plaja – trimitere directa la infinitul marii, care ar putea sugera si iubirea nesfârsita, dar si eternitatea. Nisipul ne duce cu gândul la scurgerea timpului, autorul reusind astfel sa îmbine prin folosirea unui singur cuvânt, atât infinitul cât si perenul.
În urmatoarele doua versuri, poetul doreste sa împace
relative bipolaritate dintre infinit si peren.
Am chef de distractie
3 luni de senzatie
Constient de clipa fermecata pe care o traieste, autorul
isi avertizeaza ascultatorul (cititorul) ca iubirea
nesfarsita, dragostea profunda, infinitultul, alfa si omega, arde intens, asemeni razelor unei zile însorite de vara, comprimându-se în “3 luni de senzatie”.
Necuprinsul este asfel încadrat în limite foarte bine
delimitate -trei luni – iar profunzimea sentimentelor umane îmbraca forma senzatiilor.
Iubirea magica nu are suisuri sau coborâsuri. Asa cum
spune si poetul,cuvintele de ordine în cazul unei asemenea
iubiri sunt cheful si distractia alaturi de gagiu sau
gagica.
Folosirea cuvintelor nu este deloc întâmplatoare.
Elementele de argou: gagiul, gagica vin sa sugereze faptul
ca cel care vorbeste este un om asemeni noua, care însa,
conform preceptului biblic, si-a pus în valoare talantii,
reusind sa patrunda într-o lume de vis.
A doua strofa a cântecului descrie opulenta de care se
bucura eroul.
Dau o cheie la mertan
Si am plecat pe litoral
Mi-am pus plinul de benzina
Si in dreapta o blondina
“Mertan”-ul face trimitere la stilul de viata al
marilor padisahi. Folosirea expresiei “plinul de
benzina” nu este deloc întâmplatoare. Ea ilustreaza
verticalitatea convingerilor personajului principal. El nu
opereaza cu jumatati de masura. Totul sau nimic pare a fi
deviza dupa care se conduce. Notiunea plin, are si un sens
metaforic. Ea prezinta maturitatea dragostei dintre cei doi, care tind spre perfectiune. Acest lucru este confirmat si de termenii cu care este descrisa marea iubirea a personajului nostru. Fata cu care se iubeste eroul principal nu este o fata oarecare. Ea este o “blondina” – simbol al frumusetii feminine, asezate la dreapta barbatului.
Afirmatia este întarita în versul al doilea din cea de a
treia strofa.
Am mertanul de mult timp
Si-o blondina prototip
E a mea numai a mea
Si-mi petrec vara cu ea
Hiperbola “blondina prototip” descrie în
profunzime calitatile greu de egalat ale iubitei, ea fiind o fiinta unica. Prin folosirea unui termen tehnic pentru a-si descrie iubita – “prototip” – autorul ne reaminteste ca dragostea lui este asemeni tinuturilor exotice, fascinante dar înca neexplorate în profunzime, afirmatia fiind întarita si de plasarea povestii în anotimpul de vara.
Ultima strofa descrie actul de iubire dintre cei doi. În
primele doua versuri, ne este prezentata atmosfera care
domneste între îndragostiti.
Marea neagra e calduta
Blonda-i sexy si finuta
Iubirea se consuma în apa calda a marii. Cristalinul marii
descrie sentimentele celor doi iar caldura apei descrie
relatia dintre ei. Dragostea dintre cei doi este imuna la
scurgerea timpului.
Ziua stau cu ea la soare
Noaptea o scot la plimbare
Succesiunea zi noapte nu poate perturba trairile profunde
ale tinerilor îndragostiti, dar autorul lasa o portita de iesire din aceasta idila aproape perfecta. Folosirea termenului “noaptea” din ultimul vers avertizeaza cititorul ca totul poate fi perfectibil, chiar si iubirea, iar daca peste iubirea dintre cei doi s-ar lasa întunericul, eroul va trece si peste acest obstacol. Este vorba doar de 3 luni de distractie.
spaniolii ar fi ajuns la manele si fara romani, doar ca i-am ajutat sa se cultive un pic mai repede, iar popularitatea unor rebuturi in detrimentul unor oameni de valoare se intampla cam peste tot nu numai la noi.
pe mina m-a amuzat schimbarea, momentul cand incep sa se caute manelele coincide cu un punct critic al migratiei romanilor.
nu pot sa zic ca unii sunt rebuturi si altii oameni de valoare. Sa zicem ca ne deosebesc preferintele in materie de estetica si un simt dezvoltat al ridicolului. Altfel, fiecare pasare pe maneaua ei piere, parca asa era proverbul.