Cum este in China? Cam la aceasta intrebare raspunde filmul de fata, ca si cum ar fi un calator proaspat intors din acele tinuturi. El nu raspunde cu intamplari pestrite ci povestind viata catorva oameni pe care i-a cunoscut mai indeaproape.

O viata simpla, care cuprinde firescuri de neacceptat pentru noi. Un exemplu. Povestea cu demolarile fortate a fost si la noi. Dar in China, pentru un baraj se demoleaza orase vechi de mii de ani (Bucuresti e un catun) apoi oamenii “dispar” intr-un imens teritoriu si trebuie sa-i cauti saptamani de la o adresa la alta. Asa incepe filmul. Cu un barbat care isi cauta sotia si fiica. Ajunge dar acolo unde este casa se intinde un lac frumos si adanc. Nu se mai revolta nimeni. Protestele, atunci cand se aud, poarta deja resemnarea in ele.

Din cadre transpare imaginea unei tari gigantice. Toate la scara gicantica: transformari, constructii, demolari. Mai putin omul: care apare mic, inghesuit intre alti semeni, avand in fata un viitor fara orizont (cel ptin asa mi s-a parut). Personajul principal nu face exceptie. Numai ca este ceva mai darz.

Filmul a castigat Leul de Aur in 2006. Din ce am vazut pe imdb nu este un film foarte vazut (are putine voturi). Dar este un film foarte bine facut si cu o poveste buna. Nu are un fir narativ continuu, asa cum suntem obisnuiti cu naratiunea clasica, pentru ca nu pune personajele sa explice ce sunt si ce au sa faca. Naratiunea se naste din imagini panoramice, din scene scurte in care nu se vorbeste in plus.

Dincolo de atmosfera apasatoare, m-au amuzat scenele in care apare un chinez, mananca, apoi al doilea, apoi al treile si tot asa pana ai in fata 6-7 chinezi inghesuiti intr-o camera minuscula si intr-un cadru foarte sugestiv.

Am sa mai caut si alte filme de acest regizor. Acesta este singurul pe care l-am vazut facut de el.

Mai jos, un model de demolare. Este demolarea in varianta modernizata (nu se da la tarnacop) si aiuritoare prin schimbarea brusca a peisajului.

[youtube O7FbanTfWJM Peisaj dinamic]

In care facem cunostinta cu eroul nostru, imbracat intr-un maiou chinezesc original, de la mama lui.

[youtube XPZTPQ40M9E Taxi pe doua roti]

Un film din 2006 unde Peter O’Tool mai face inca un rol mare. De altfel pare ca joaca in propriul rol, atat de bine “ii vine”. Despre ce este filmul? Despr…hmm, nu stiu ce sa zic: dragoste? nu chiar…Moarte? mai degraba…batranete?…Daca e sa pun niste cuvinte as zice: despre dragoste si batranete in preajma mortii.

De remarcat:

Miscarea scenica a actorului. Te duce la momentul emotiv de varf al scenei fara sa rosteasca.

Replicile, care au intrebari grele si raspunsuri vii. De altfel povestea este scrisa de Hanif Kureishi, cel care a scris si pentru Intimacy (2001) si acesta un film ravasitor.

Si siteul oficial pentru Venus. Care arata interesant.

Bucata de muzica clasica se potriveste de minune. Restul este…emotie.

“It Was Always Bloody Cold”

[youtube Sg8chJttINU]

[youtube MxszOeUB17M Venus]