Joi sau vineri parca am primit newsletter de la emag (il urmaresc pentru modul cum este facut) despre noua lor facilitate: credite online. Totul pe ideea ca nu mai trebuie sa te deplasezi tu pentru luarea creditului, depui documentatia online (dupa ce pui in cos produsele) si reprezentantul bancii vine la tine acasa (la ce comisioane iau era si timpul). Persoajul principal este Birocrazilla si aici sunt prezentate pe scurt ispravile lui: timpulmeu.emag.ro.

Pana acum e singura campanie care mi-a placut din online romanesc. Sper sa fie ideea lor originala si sa nu o gasesc “pe afara” cu personaj cu tot.

In fotografie (sursa emag) Birocrazilla mananca timpul.

Novalis – Intre veghe si vis
Ed Humanitas, 2008.

Cartea aceasta este pentru mine o surpriza placuta. Pe langa faptul ca e o editie ingrijita, textele alese mi-au aratat altceva decat romanticul despre care am citit in liceu.

Volumul cuprinde mai multe caiete pierdute si regasite de-a lungul anilor (unele au fost regasite abia in anii ’80, deci nici Eminescu nu a apucat sa le citeasca). Insa editarea operelor complete in germana este o aventura aparte.

Insemnarile au caracter fargmentar, cu exceptia eseului Crestinatatea si Europa. Pe care nici nu am avut rabdare sa-l citesc, parca se exprima prea pompos si neclar. De altfel nici prietenii nu l-au sfatuit sa-l publice. In rest, poti descoperi printre fragmente “mici comori”. Nici nu trebuie sa citesti pagina dupa pagina. Eu unul am alergat de colo colo, bucuros de fiecare noua descoperire.

Cateva exemple:

• “Un copil e o iubire care a devenit vizibila”                                                          
• “Dumnezeu trebuie cautat in oameni.
• Filizofia este, de fapr, dor de casa, imboldul de a fi pretutindeni acasa.
• O formula este o reteta matematica. Numerele sunt drogurile. Aritmetica este farmacia lor. Matematica superioara contine pana la urma doar metode de abreviere”

Unele fragmenete sunt nereusite sau exprima convingerimai greu de inteles in vremurile noastre. De exemplu fragmentul  ”In intuitia intelectuala se afla cheia vietii” nu spune de fapt nimic. Fichte nu mai e un “best-seller”. Iar fragmentul “Poetii sunt izolatori si conductori totodata ai curentului poetic” suna cam bizar. Ori de la Novalis, ori de la traducere.

Alte fragmenete sunt mai putin poetice: se ocupa de fizica, geologie ( a facut prospectiuni geologice, ca sa glumim un pic, inchipuiti-va un romantic cautand petrol), astronomie, matematica (unele fragmente sunt chiar din caietul de matematica) si altele. Nu se ocupa de toate astea din “dorinta de cunoastere”, ci pentru ca vrea sa fie fie util, folositor. Ei bine, da, romanticul Novalis e de fapt un tip pragmatic. Intr-o scrisoare catre Rahel Just, din 1798, Novalis marturiseste:

“Indeletnicirea de scriitor e un lucru secundar. – Sa ma judecati echitabil dupa ceea ce e principial – viata practica. Daca sunt bun, util, activ – afectuos si devotat – atunci imi treceti cu vederea o propozitie inutila, rea si dura. Scrierile oamenilor necunoscuti sunt inofensive – caci sunt putin citite si repede uitate.  Eu imi consider indeletnicirea de scriitor ca un mijloc de educatie – invat sa aprofundez si sa prelucrez ceva cu grija – asta e tot ce pretind. Daca pe deasupra se mai adauga si aprobarea unui prieten intelept, asteptarile mele sunt intrecute. “

Un  romantic care stie sa faca treaba (era apreciat in munca lui si facea referate de calitate) dar sa si viseze, si inca frumos. Doua ipostaze pe care obisnuim sa le despartim pagubos.